Părintele Teofil cel din inima mea
Interviuri realizate de Părintele Sabin Vodă
„Întâlnirea cu Părintele a fost și este o sărbătoare, pentru că el este viu și lucrător și astăzi, prin harul lui Dumnezeu, ca și atunci când trăia pe pământ în mijlocul nostru. Încă lasă urme de lumină, de dragoste părintească și binecuvântare în sufletele celor care l-au cunoscut personal sau prin intermediul cărților și înregistrărilor sale.” (Părintele Sabin Vodă)
Cărțile sunt oglinzi, reflexii ale oamenilor care le-au scris și ale celor despre care au fost scrise. De aceea păstrează și transmit un anumit duh, o lumină aparte, la care se fac părtași și din care își adapă sufletul și cei care însetează călătorind printre paginile lor.
Astăzi, 3 martie, ca mic omagiu adus Părintelui Teofil Părăian cu ocazia împlinirii a 96 de ani de la nașterea sa pământească, vă prezentăm și vă recomandăm o carte nespus de luminoasă, mustind de îndemnuri la bărbăție duhovnicească, căci „spunea Părintele Teofil că viața duhovnicească nu se așteaptă, ci se realizează”. Avem cu toții mare nevoie de ele, mai cu seamă în această perioadă binecuvântată a Postului Mare.
Cartea aceasta, îngrijită cu multă dragoste pentru moștenirea spirituală a Părintelui Teofil, prilejuiește bucurie cititorului chiar înainte de a o deschide, prin zâmbetul cald al fotografiei de pe copertă. Câtă lumină și câtă bunătate răspândește chipul nins de ani și de înțelepciune...! Părintele Sabin Vodă ne lansează invitația de a-l descoperi (sau regăsi) pe Părintele Bucuriei prin intermediul a șase interviuri realizate împreună cu unii dintre cei mai apropiați ucenici ai săi (Preasfințitul Sofian Brașoveanul, Părintele Matei Bilauca, Părintele Mihail Bobârnat, Părintele Iustin Miron, Părintele Pantelimon Șușnea și Părintele Dionisie Ignat). De asemenea, autorul a inclus o prefață (în care creionează portretul duhovnicesc al Părintelui Teofil și descrie pe scurt conținutul și contextul fiecărui interviu) și o postfață (în care sintetizează foarte frumos și pe înțelesul tuturor „un decalog al vieții duhovnicești după învățătura Părintelui Teofil”, alcătuit pe baza sfaturilor sale), care deschid și închid ca într-o îmbrățișare întreaga învățătură duhovnicească a Părintelui Teofil.
Apărut la editurile Reîntregirea și Didactica Publishing House în anul 2024, volumul se remarcă printr-o prestanță deosebită: foi fine, titluri aurii, idei importante bolduite, întrebări și răspunsuri aerisite și o concepție grafică aparte, realizată de arhid. lect. univ. dr. Bălan Bradu Nicolae. În mod sigur, Părintele Teofil, care era adeptul lucrului bine făcut (având în acest sens un cuvânt moștenit de la tatăl său: „Lucrul tău să-l faci deplin, ca pentru Dumnezeu, să nu trebuiască să facă altul după tine.”), acolo Sus, de unde ne privește zâmbind ca întotdeauna, se bucură de această reușită și de acest dar alcătuit pentru folosul sufletesc al cititorilor români.
În interiorul cărții va găsi fiecare sfaturi și soluții pentru problemele cu care se confruntă. O puteți deschide la întâmplare și chiar și numai dintr-un scurt fragment veți putea culege multe semințe de înțelepciune.
Sunt minunate și fotografiile cu Părintele Teofil împreună cu ucenicii săi, căci stau mărturie pentru trăirea, seriozitatea și seninătatea cu care și-a dus viața un „om fericit”, deși orb. Un orb care a călăuzit spre Lumina lui Hristos sute, mii de suflete...
Iată ce spune Părintele Iustin Miron despre prima sa întânire cu Părintele Teofil: „M-am trezit în fața unui munte – un munte de bunătate, munte de înțelepciune, munte de răbdare, munte de rugăciune chiar.”
„Nu era greu să-l ai ca duhovnic, dar era greu să îndeplinești exigențele. Adică era îngăduitor cu noi, cu neputințele noastre, dar nu era îngăduitor cu păcatul! Trebuia să termini cu păcatul!” (Părintele Iustin Miron)
Sunt nenumărate cuvinte de învățătură în carte, nu au încăput aici toate. Vrem totuși să vă lăsăm acel „decalog al vieții duhovnicești” alcătuit și dezvoltat mai pe larg în postfață de Părintele Sabin Vodă:
- Să ai un părinte duhovnicesc și să fii un om odihnitor de oameni.
- Să te spovedești regulat, cât mai des, cel puțin o dată pe lună, la duhovnicul tău.
- Să iubești sfintele slujbe, să ai simțirea rugăciunii și mai ales a Sfintei Litughii, la care să fii pregătit să te poți împărtăși. Să participi cel puțin la trei slujbe, la biserică, într-o săptămână.
- Să ai o rânduială de rugăciune personală de dimineață și de seară, care să cuprindă rugăciuni, închinăciuni și metanii.
- Să citești în fiecare zi câte două capitole din Noul Testament și cinci psalmi sau o catismă.
- Să-ți păzești mintea prin rugăciunea lui Iisus, pe care să o rostești câte 15-30 minute în fiecare zi.
- Să postești în zilele de post de peste săptămână, dacă poți și lunea, și în cele patru mari posturi de peste an.
- Să citești zilnic din viețile sfinților, din scrierile Sfinților Părinți sau ale părinților duhovnicești contemporani.
- Să cercetezi mănăstirile care au o bună rânduială și să cauți să te întâlnești și să te sfătuiești cu părinți sau maici cu viață duhovnicească.
- Să-ți iubești soția/soțul și copiii și să îți faci timp pentru familie. Să vă alegeți un sfânt ocrotitor al familiei (un hram al casei) și să vă rugați sfântului în fiecare zi, și o dată pe săptămână să-i faceți, împreună, acatistul sau paraclisul.
Dacă aveți copii, vă recomandăm să citiți împreună cu ei cartea „Părintele Teofil Părăian – începuturile unei vieți de bucurie, povestite chiar de el”, apărută la editura Agaton. Noi o considerăm o altă inițiativă lăudabilă, prin care cei mici pot învăța și se pot apropia de viața duhovnicească aflând despre viețuirea Părintelui Teofil.
Vă dorim să puneți început bun acestui Post Mare urmând, după putință („Roagă-te cum poți, ca s-ajungi să te rogi cum trebuie!”), sfaturile și principiile de viață ale Părintelui Teofil Părăian, care, deși a trecut la Domnul în anul 2009, e încă viu și lucrează. Ne mărturisește acest lucru și Părintele Pantelimon Șușnea: „Părintele Teofil a fost apostolul unor generații de studenți și cred că acesta este un atribut al sfințeniei. Prin sfințenie, un om care se unește cu Dumnezeu își asigură continuitatea lucrării sale pe pământ. Chiar dacă a trecut la Domnul, omul acela continuă să fie activ și să lucreze sau să-și ducă mai departe lucrarea pe pământ, în planul acesta al istoriei. Sfinții trec la Domnul, dar nu mor. Ei sunt în continuare prezenți și lucrează și în acest plan al existenței. Există, prin urmare, pe lângă populația vie a globului, și o altă populație, care este activă și prezentă în lumea aceasta, cea a sfinților, care vin, participă, intervin, își continuă darul, unii de vindecări, alții de luminare a minții, alții de trezire a conștiinței, alții chiar în planul organizatoric al vieții.”
Notă:
Cumpărând cartea „Părintele Teofil cel din inima mea”, susțineți activitatea manufacturii artizanale „Măgură de Rai”, precum și inițiativa noastră de a promova cărțile autentice prin aceste articole pe care vi le oferim.