Căpșunul (Fragaria Moschata Duch) și Fragul (Fragaria Vesca)

 

Căpșunile au o compoziție chimică și proprietăți medicinale asemănătoare cu frăguțele de pădure. Fraga și căpșuna nu sunt fructe propriu-zise, ele rezultând din îngroșarea receptacului floral care devine cărnos și include numeroase achene mici numite nucule.

Principii active:

- Fructele conțin circa 89% apă. Conținutul în protide este relativ redus la fel ca și cel în hidrați de carbon, în schimb, conținutul în săruri de potasiu este destul de ridicat 140mg% iar în fosfor este de 30 mg%; în cantități mici sunt prezente și sodiul, calciul, fierul, substanțe uleioase, acid salicilic și microelemente (sulf, siliciu, iod, brom). Conținutul în vitamina C este în proporție de 60-80 mg%. Mai conțin vitamine: A, B1, B2. Între zaharuri predomină levuloza, ceea ce permite consumarea lor de către diabetici.

- Frunzele de frag și de căpșun conțin tanin elagic, fragarol, cvercitrina, citrol, săruri minerale, zaharuri, urme de ulei volatil și vitamina C.

Acțiune farmacologică:

- frunzele sunt diuretice și dezinfectante ale căilor urinare. Datorită prezenței taninurilor din frunze, infuziile au și proprietăți astringente, fiind recomandate în diaree;

- fructele, datorită efectului diuretic, favorizează eliminarea toxinelor din organism, fiind utile în tratamentul eczemelor și al altor afecțiuni dermatologice. Acționează asupra sistemului digestiv, fiind ușor laxative, cu efecte favorabile în afecțiunile hepatice, inclusiv în litiaza biliară. Asupra aparatului cardio-vascular au acțiune hipotensivă și de încetinire a aterosclerozei.

Indicații terapeutice:

Frunzele: contribuie la ceaiurile tonice și remineralizante (în combinație cu alte plante), antidiareice și dezinfectante ale căilor urinare;

Fructele:

- în afecțiunile renale (inclusiv litiaze);

- artritism, reumatism, mai ales pentru gută;

- în tratamentul eczemelor și și al afecțiunilor dermatologice;

- sunt ușor laxative, cu efect favorabil în afecțiunile hepatice, litiaza biliară, parazitozele intestinale (combat oxiuriaza);

- au efect hipotensiv, fiind diuretic-depurative și contribuie la scăderea colesterolului (util în ateroscleroză);

- datorită bogăției în săruri minerale cu deosebire de fier ca și datorită valorii nutritive mari  se recomandă ca tonic și remineralizant (casexie, TBC).

Mod de administrare:

- Frunzele sub formă de infuzie -1 lingură de plante la o cană de apă fiartă, 2-3 căni pe zi;

- Fructele, ca atare, pot fi folosite și de către diabetici în cure de primăvară (până la 300 g zilnic). Pentru nediabetici se recomandă cure de 1-2 kg căpșuni pe zi timp de 7-14 zile (în constipație cronică, reumatism articular, gută, nefrite, litiază urinară și biliară). În oxiuriază se mănâncă 500 g dimineața pe stomacul gol (fără a se mai consuma altceva până la prânz).

Deshidratate, dau savoare ceaiurilor, completându-le acțiunea cu proprietățile lor.

Se prepară termic sub formă de siropuri și dulcețuri. 

Se vor evita de către persoanele care suferă de alergie la căpșuni și fragi deoarece declanșează reacții de alergie puternice însoțite de urticarie (datorită unei deficiențe a mucoasei intestinale care devine permeabilă pentru unele protide existente în pulpa pseudofructului).

Extern - în cosmetică - căpșunile se numără printre fructele cele mai utilizate pentru măști de față pentru diverse tenuri: pentru ten gras (amestecate cu albuș de ou) și pentru ten uscat (amestecate cu smântână). Amestecând suc de căpșuni cu aceeași cantitate de lapte, se obține un lapte nutritiv pentru ten.