Păpădia (Taraxacum Officinale)
Principii active: principalele substanțe chimice sunt substanțe amare denumite în literatura de specialitate mai veche taraxacină. Părțile aeriene conțin sesquiterpene lactonice, alcool, cumarine, carotenoide, grăsimi (gliceride ale acizilor stearic, oleic, palmitic), vitamine A, B, C, D, săruri minerale (de potasiu, calciu, sodiu, fosfați; se distinge prin conținutul mare de potasiu).
Rădăcinile conțin alcooli triterpenici, fitosterine, inulină, vitamine A, B , C, D, tanin, rezine, colină, taraxacină, acid nicotinic, grăsimi, zaharoze, substanțe proteice, asparagină, arginină, săruri minerale.
De subliniat că rădăcinile, culese primăvara, sunt mai bogate în colină și latex, de aceea este important să nu se fragmenteze deoarece prin scurgerea latexului scade valoarea terapeutică. Rădăcinile recoltate în iulie-august conțin cantități ridicate de principii amare, inulina putând ajunge până la 40%.
Acțiune farmacologică: tonic-amară, stimulează secreția pancreatică, activitatea stomacului și a vezicii biliare, fiind coleretic-colagogă (stimulează secreția de bilă și eliminarea secreției biliare), astringentă, antiseptică, hipoglicemiantă, hipocolesterolemiantă, diuretică - diaforetică, laxativă, detoxifiantă, alcalinizantă, venotonică, astringentă, antitumorală.
Indicații terapeutice: păpădia este o plantă cu compoziție chimică foarte complexă, unul dintre cele mai eficiente detoxifiante, stimulând cele patru porți de eliminare ale organismului: tub digestiv (intestin subțire, colon, ficat, colecist, pancreas), rinichi, piele, aparat respirator.
Se recomandă în: gastrită hiporacidă, hepatită, dischinezie biliară, colecistită, litiază biliară, pancreatită, enterocolită, colici intestinale, sindrom de colon iritabil, constipație; boli ale splinei, diabet, alcoolism, litiază renală, cistite, obezitate, cancer; reumatism, gută; ateroscleroză, hipertensiune arterială (protejând capitalul de potasiu al organismului), foarte bun diuretic (prin aportul mare de potasiu), edeme de origine cardiacă, varice, ulcer varicos; acnee, furunculoză, eczeme, dermatoze, psoriazis, veruci vulgare, negi.
Mod de preparare și administrare
Pentru uz intern: ca aliment în cura depurativă de primăvară, sub formă de salate (frunze de păpădie, untișor, urzică, podbal, ștevie, lucernă).
Cura cu tije proaspete de păpădie: se face o cură de 14 zile cu 7-14 tije pe zi. Capitulul floral se îndepărtează numai după spălarea tijei, se consumă ca atare sau, pentru cei care tolerează mai greu gustul amar al tijelor, le pot pregăti sub formă de salată, asezonată cu ulei de măsline presat la rece și suc proaspăt de lămâie; cura stimulează funcția pancreasului, ficatului și a veziculei biliare, favorizează drenajul toxinic și eliminarea calculilor biliari.
Cura cu suc de păpădie: 10 frunze de păpădie se spală și se blenduiesc cu 200 ml apă la temperatura camerei, se strecoară și se administrează 200 ml suc de 2 ori /zi.
Infuzie: din două lingurițe pline în 250 ml apă clocotită, infuzate 3 minute. Se beau 3-4 căni/zi (hipertensiune arterială, boli cu retenție hidrosalină, edemele din insuficiența cardiacă, hepatită cronică, ciroză).
Decoctul: din 1-2 lingurițe rase cu rădăcină mărunțită, se fierb 5 minute în 250 ml apă, la foc mic, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni/zi în afecțiunile menționate la indicațiile terapeutice.
Tinctură: 30-60 picături de 3 ori/zi.
Pentru uz extern: latexul (sucul lăptos) se aplică pe negi de 2-3 ori/zi.
