Podbalul (Tussilago Farfara)

Principii active: frunzele conțin mucilagii, taninuri, substanțe amare (tusilagina), carotenoide, inulină, acid galic, stearic, palmitic, fitosteine, săruri minerale (de potasiu, de zinc).

Florile conțin și ele mucilagii, taninuri, arnidiol, faradiol, rutozid, hyperina, alcaloizi pirolizidinici, fitosterine, mici cantități de ulei  volatil.

Acțiune farmacologică: datorită mucilagiilor și inulinei, frunzele au proprietăți secretolitice, emoliente, ușor antispastice. Etimologic, termenul "tussilago" este format din cuvintele "tussis"= tuse și "agere"= a îndepărta. Este utilizat cu succes încă din antichitate în tratamentul bolilor pulmonare, furuncule, convalescență.

Indicații terapeutice:

- afecțiuni pulmonare cronice (tuse cronică, bronșite cronice, astm bronșic, emfizemul pulmonar cronic, pleurezie), infecții ale aparatului respirator (faringite, laringotraheite, bronșite, tuse convulsivă) și alte sindroame tusive rebele, capricioase, răgușeală.

- în gastroenterite, abcese, furuncule, edeme ale membrelor inferioare.

Mod de preparare și administrare:

Pentru uz intern:

- infuzie dintr-o linguriță de plantă mărunțită în 250 ml apă clocotită, 3 minute, 3-4 căni/zi;

- tinctură: 30-60 picături de 3 ori/zi.

Pentru uz extern:

- infuzie concentrată din 3 linguri pline cu plantă mărunțită, se infuzează 5 minute în 250 ml apă clocotită. Se aplică sub formă de comprese, pe hemoroizi, accese, furuncule, la nivelul gâtului, în amigdalite;

- cataplasmă: se zdrobesc frunze proaspete și în amestec cu smântână se aplică pe zonele inflamate (flebită și tromboflebită) fixându-se cu o fașă sau cu o pânză sau se aplică pe hemoroizi;

- suc proaspăt pentru dureri de urechi, se instilează 2-3 picături, de 2 ori/zi, în urechea suferindă.